marți, 20 septembrie 2011

Clipe hoinare la Zilele Bucurestiului

,
A trecut si weekendul, au trecut si Zilele Bucurestiului, lasand in urma lor amintiri frumoase in care griul clasic urban, pret de cateva zile...a fost imbracat in haine pline de culoare, in haine de sarbatoare. Clipele hoinare au pornit la pas prin Bucuresti, incercand sa surprinda cat mai multe momente din aceasta metropola vie. Asadar, parcuri precum Herastrau, Tineretului, Unirii s-au alaturat clipelor hoinare si s-au lasat pozate. In Parcul Herastrau, vizitatorii au putut admira frumoasele casute de lemn, fiecare simbolizand colturi de traditie romaneasca sau...orientala, dupa caz. Obiecte traditionale de lemn, dulciuri de casa, straie populare...toate sunt detalii care prin culoare si simplitate furau privirile trecatorilor. Atmosfera a fost intregita de ansamblurile folclorice care-si faceau simtita prezenta pe scena amplasata in parc. 

Pasind mai departe...in alt colt bucurestean, descoperim aceeasi atmosfera de sarbatoare si in Parcul Tineretului. Aici, bucurestenii au putut savura un frumos spectacol de echitatie, in care munca, curajul si loialitatea si-au dat mana pentru un show de neuitat.

Seara, petrecerea a continuat fie pe strazile Centrului Istoric al Bucrestiului unde a avut loc si Gala Folk You, dar si in Piata Constitutiei, unde duminica seara, ingerii au coborat, presarand in zborul lor tone si tone de fulgi, fulgi albi, fulgi de septembrie, fulgi de bucurie care au dovedit tuturor ca Bucurestiul stie sa se distreze, ca Bucurestiul este viu...si respira prin noi, noi care mai stim sa ne bucuram, nu doar de Zilele Bucurestiului ci...mereu. 

Parcul Herastrau:








Parcul Tineretului:








Centrul Istoric al Bucurestiului :


  

Piata Constitutiei - Piata Ingerilor:








 Zilele Bucurestiului - 552 ani " Bucuresti - Metropola Vie " - 16-18 septembrie 2011

Copyright : Catana Cristian-Alexandru








joi, 8 septembrie 2011

Clipe hoinare prin Dambovicioara

,
Iatǎ cum ale noastre clipe hoinare au ajuns şi-n împǎrǎţia Pietrei Craiului, aceastǎ lume de stâncǎ, încǎrcatǎ de-o frumuseţe pitoreascǎ, unde apele repezi şi reci ale Dâmbovicioarei îşi au obrâşia sub Vârful La Om, croindu-şi apoi calea spre Dâmboviţa, mai limpede şi mai linǎ. Bǎtrânul Crai îşi poartǎ sǎlbǎticia naturalǎ în care albul strǎlucitor al crestei impresioneazǎ privirile oricǎrui cǎlǎtor care va ajunge la poalele sale. Un tǎrâm de piatrǎ, de chei impresionante, de ţancuri şi stânci, de piscuri semeţe din care se desprind fine pânze de grohotiş, alǎturi de poienile cosite cu vrednicie de muntenii acestor locuri, toate aceste imagini farmecǎ şi invitǎ la descoperirea acestor meleaguri de doinǎ. Iar cel ce va veni aici, înţelegând şi respectând natura, va fi rǎsplǎtit de micile minuni colorate ale Craiului, pe cât de frumoase, pe-atât de ocrotite de lege – garofiţele Pietrei Craiului. Deasemenea, trebuie evidenţiat faptul cǎ ne aflǎm pe teritoriul Parcului Naţional Piatra Craiului, iar paşii noştri vor descoperi rezervaţiile naturale ale acestui masiv.

Intregul complex al Cheilor Dâmbovicioarei însumeazǎ peste 20 de chei, având o lungime totalǎ de peste 30 km. Cheile Dâmbovicioarei (cele propriu-zise) sunt sǎpate în calcare, pe-o distanţǎ de aproximativ 2 km, între depresiunile Podu Damboviţei şi Dâmbovicioara. Aceast labirint de piatrǎ ni se înfǎţişeazǎ asemeni unui grandios monument cu pereţi verticali, depǎşind în unele porţiuni 200 m. Privind cu atenţie dispunerea rocilor, vom putea observa stratificarea calcarelor jurasice de culoare cenuşie-albǎ (partea inferioarǎ) şi calcare albe – cretaice inferioare, stratificate în plǎci (partea superioarǎ). Aceastǎ dispunere a facilitat formarea nenumǎratelor peşteri care împânzesc bazinul hidrografic al Dâmbovicioarei.

Un detaliu impresionant în aceastǎ localitate îl reprezintǎ Asociaţia de Dezvoltare a Spiritului Muscelean “Clubul Prieteniei”, condusǎ de Preşedintele Asociaţiei, Doamna Carmen Bârloiu. Asociaţia are aproximativ 50 de membri, cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani. Sunt tineri, sunt din aceste locuri şi cel mai important, sunt simboluri ale tradiţiei muscelene. Bucuria şi inocenţa lor îmbracǎ tradiţia zonalǎ, iar ei ne-o transmit prin intermediul nenumǎratelor manifestǎri la care au participat, fie cǎ vorbim de dansuri populare (Ansamblul de dansuri “Oraţia”), de seri de decembrie când aceşti copii îmbujoraţi de ger aduc sfântul colind la porţile sǎtenilor, sau de şezǎtori în jurul focului lui Sumedru, o importantǎ sǎrbǎtoare localǎ.
Iatǎ, aşadar cum la poale de Crai inocenţa, tradiţia şi cadrul natural se împletesc pentru a da naştere acestui colţ al sufletului românesc, un colţ de-un pitoresc aparte, purtându-şi numele cu mândrie… Dâmbovicioara.


Articol publicat in Revista "Vacante la tara" - A.N.T.R.E.C. 

Citeste intregul articol : AICI ( Dambovicioara - Colt de suflet romanesc )











Autor & Fotografii : Catana Cristian-Alexandru

vineri, 2 septembrie 2011

O scoica

,


Dezbraca-ma de nuante,
Imbraca-ma in mare,
Adu-mi in maini nisipul,
Si zboara-l c-o suflare...
Izbeste-ma c-un val,
Imprastie-ma la mal,
Pune-mi doar alge-n par,
Si trage-ma de ele,
Acum tresar usor...
Meduze simt pe piele...
Iubito, fii-mi maree,
Si hai pe plaja mea,
Du-ma in larg cu tine,
Sa fiu eu scoica ta...
Apoi de va veni...
Si-n val ma va gasi...
Pe mine, scoica ta...
In palme ma va lua...
Nu vom mai fi pereche,
Voi fi o biata scoica,
Cantandu-i la urcehe...



Versuri: Catana Cristian-Alexandru
Fotografii: Catana Cristian-Alexandru

©Copyright

Toate textele si imaginile aflate pe acest site sunt proprietatea autorului si nu pot fi folosite integral sau partial fara permisiunea acestuia, in concordanta cu legea nr 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe. Owners of copyright have the exclusive right to use and copy their works. Copyright owners can also authorize others to use their works. The use or copying of any work without permission from the owner of the copyright is a violation of the law number 8/1996.